|
||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||
|
Începând cu 17 iulie se desfăşoară târgul de mărfuri. Acum, tradiţia trăieşte. Meşteri olari, sculptori în lemn, creatori de costume populare şi instrumente muzicale (fluiere) îşi expun piesele spre vânzare. Manifestarea tradiţională de la Polovragi îşi are ziua sa de vârf pe 20 iulie când, în cadru sărbătoresc, se desfăşoară parada portului, cântecului şi dansului păstoresc. Acum, pe 20 iulie, ansambluri folclorice cu specific păstoresc vin să–şi dea concursul pentru menţinerea tradiţiei, vin să-şi dea concursul pentru curăţirea izvorului de suflet şi de simţire românească. Prin tradiţie poporul român a conservat nealterat, secole de-a rândul, frumosul de viaţă. La festival participă formaţii din judeţul Gorj (Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Stăneşti), din judeţul Vâlcea (Vaideeni, Băbeni), din judeţul Sibiu (Jina şi Valea Viilor), din judeţul Alba şi din Hunedoara. Încă din sec. XVII, la izvoarele Olteţului, pe vârful lui Nedei se ţinea Nedeia, o sărbătoare tradiţională, prilej de cinstire a muntelui, cerului, animalelor şi vieţii. Aici se adunau în fiecare an, la 20 iulie, ciobanii de la Sălişte, Mărginimea Sibiului, Jina, Şugag precum şi ciobanii de la Polovragi, Novaci şi Vaideeni. La această Nedeie se făcea şi un mic bâlci unde negustorii aduceau clopote, şei de piele, cuie de şindrilă, hamuri, desagi, frânghii, încălţăminte. Cu timpul sărbătoarea pastorală Nedeia s-a mutat pe moşia Mânăstirii Polovragi şi, mai târziu în Vatra Tâgului din cetrul satului Polovragi, unde se ţine şi în zilele noastre. |
|||||||||||||||||